Câteva idei, în ajunul alegerilor prezidenţiale din Franţa, pe marginea avântului electoral al francezilor – şi al efectului industrializării şi sindicalismului asupra culturii civice şi politice.
FP România: Ce-i scoate pe francezi în stradă? Sunt prezidenţiabilii atât de populari?
Iulia Badea, Presseurop.eu/ Courrier International: Răspunsul are pentru mine, trei motive, dincolo de cel clasic, pe care îl reamintesc: Franţa este o ţară puternic industrializată, chiar şi în sectorul agricol, şi are 65 de milioane de locuitori. România nu este puternic industrializată şi are 20 de milioane de locuitori, dintre care 3 în străinătate. Franţa singură are 22,5 milioane de locuitori care muncesc.
Apoi, industrializare puternică înseamnă trei aspecte importante: o cultură a dreptului la grevă, o cultură a sindicalismului, o cultură a vieţii asociative şi a idei de participare cetăţenească. Toate aceste lucruri, care apar şi au ecou, indiferent de culoarea politică, nu se regăsesc în România.
Mezinul Casei Regale a Marii Britanice a adăstat în conacul contelui Kalnoky, oarecum un reprezentant al afacerilor Prinţului Charles în România, dar, mai important, un tovarăş acestuia în intenţiile de salvgardare a naturii culturii Transilvaniei.
Activităţile ca de timp liber ale contelui Kalnoky – de transformare a localităţii Micloşoara într-un resort rustic, aproape muzeistic - apar în partea a treia din “cel mai frumos film străin despre România”.
un număr imens de tineri sunt programaţi azi să nu ajungă niciodată la marile comori spirituale ale omenirii, aceştia sunt sclavii de azi – chiar dacă mulţi dintre ei prosperă pe scara socială…
De salutat Consiliul consultativ pentru mediul de afaceri – dar numai după ce e amendată calitatea aleşilor şi numiţilor. Read the rest of this entry »
Cercetătorii de la Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil au în stadiu avansat de lucru un concept auto hibrid electric-hidrogen. Automobilul cu patru locuri va avea capacitate suficientă pentru a parcurge drumul de la Râmnicu Vâlcea până la Bucureşti şi retur.
Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil de la Râmnicu Vâlcea a fost inaugurat în 2010 şi funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI). Read the rest of this entry »
Nu sunt în lumina reflectoarelor, deşi ar merita-o din plin. Pitulaţi într-o locaţie de la poalele unui munte celebru, încearcă să pună mâna pe cât mai multă din energia noastră, a tuturor şi s-o exploateze în interesul lor. Aproape tot ce fac e ţinut la “secret”. Ştiaţi că “băieţii deştepţi” ai energiei sunt în majoritate “fete”?
Începând din luna martie 2012, Braşovul deţine cel mai modern institut de cercetare din sud-estul Europei în domeniul energiilor regenerabile. Read the rest of this entry »
Sorin Mândruţescu a mai condus AmCham, din funcţia de preşedinte, în anul 2010 – precizează Ziarul Financiar.
Following the Annual General Meeting on Thursday, March 29, 2012, AmCham Romania has the pleasure to announce the new Board of Directors for 2012 – 2013 – anunţă AmCham.
Un şef de secţie de la un spital de copii bucureştean le-a interzis doctorilor să mai ceară şpagă. Din acest motiv, specialiştiinu operează, iar copiii sunt duşi la tratament în străinătate. În România, unul din 100 de copii nu ajunge la vârsta de un an.
Un medic român specialist în pediatrie a găsit formula perfectă pentru a practica medicina atât în Vest, cât şi în România. Şase săptămâni lucrează la Bucureşti într-o clinică privată, o săptămână face gărzi în Marea Britanie.
Clubul România 2.0 este a) o societate a elitelor profesionale b) o modalitate de întâlnire, şi celebrare, a persoanelor şi faptelor remarcabile din ţară şi 3) un incubator de proiecte de dezvoltare.
Clubul adună experţi români, consacraţi sau emergenţi, al căror număr, prestigiu cumulat şi acţiune conjugată trebuie să poată impune schimbări sistemice. Totodată, este un "cigars club" - multe dintre aceste competenţe şi talente nu s-ar întâlni altfel.
Întâlnirile Clubului se doresc un "davos" naţional, sistematic şi itinerant - unde, la mesele rotunde, sau printre ele, se poate ajunge şi la un schimb de idei, nu doar economice.
Dincolo de spectacolul ideilor, membrilor Clubului li se solicită însă idei care să updateze o strategie dinamică de dezvoltare a României.