Mihai Prunescu, matematician – autoportret de membru

Mihai Prunescu – “matematician şi informatician român (…) om cultivat şi plin de idei” (apud Radu Dudău) – descrie o serie de preocupări ştiinţifice realmente cu iz “ocult”. Ca şi medicii, matematicienii sunt o categorie a elitelor profesionale care au acces la structuri şi la totalitate. Autoportret în 3Q. 
Cum definiţi “elitele” unei societăţi?

Ca să fiu sincer, eu evit folosirea acestui termen, care are mai multe inconveniente. Nu este semantic complet, în particular nu păstrează același sens în construcții lexicale pozitive și negative și depinde foarte mult de context. În baza dependenței de context, admit folosirea lui în contexte istorice. Este foarte ușor să definim elitele culturale sau politice românești din secolul al 19-lea, de exemplu, pentru că privind înapoi nu mai avem dubii valorice. Pe de altă parte, atunci, în contemporaneitatea respectivă, se autoprezentau ca elite o mulțime de oameni care acum sunt în cel mai bun caz niște iluștri necunoscuți, dacă nu cumva și unii care au fost de-a dreptul dăunători.

Care sunt cele mai importante performanţe din propria carieră?

Am anumite rezultate matematice care m-au bucurat, fiecare la momentul respectiv. În primul rând, rezultatul principal al tezei de doctorat de la Konstanz, care stabilește legătura dintre un izomorfism de monoizi, definiți ca monoizi de scufundări ale unor utraproduse, și noțiunea de definibilitate în teoria numerelor. Apoi, o structură algebrică auto-conștientă, care își codifică propria teorie existențială. Ar mai fi și o metodă de demonstrație pe calculator, care s-a dovedit utilă în explorarea structurii unor șiruri duble recurente, în cazul în care ele pot fi generate în mod alternativ ca rezultatul unor substituții independente de context. Un exemplu de aplicare a fost găsirea structurii triunghiului lui Pascal modulo 27 sau modulo 125.

Ce potenţiali membri aţi mai recomanda Clubului?

Cunosc foarte mulți matematicieni care ar putea avea o contribuție pozitivă în club. Primele personalități la care m-am gândit acum spontan ar fi domnul Șerban Basarab de la Institutul de Matematică al Academiei Române, domnul Alexandru Baltag de la Universitatea Oxford, Marea Britanie, domnul Tudor Zamfirescu de la Universitatea Dortmund, Germania. Dar nu știu însă dacă nu fac o nedreptate referindu-mă la numai câteva personalități. În realitate, fiecare matematician român de la Institutul de Matematică “Simion Stoilov” al Academiei Române, fiecare matematician român activ în străinătate, și foarte mulți matematicieni activi la universitățile din țară ar putea avea o contribuție semnificativă în club. După cum vedeți, păstrez anumite reticențe în legătura cu exclusivitatea “elitelor”!

Leave a Reply

Your email address will not be published.