Sorin Adam Matei, universitar – autoportet de membru

Dr. Matei, an Associate Professor of Communication at Purdue University, is known for applying, from a cross-analytical perspective, traditional statistical, GIS, and spatial methodologies to the study of information technology and social integration.

În cea mai nouă cartea a sa, Idei de schimb (în curs de apariţie), universitarul şi publicistul Sorin Adam Matei scrie: “Nu cred în resentimentele celor care fac glume pe seama căpşunarilor. Ei râd de cei care au plasat România, prin banii trimişi acasă, pe un loc fruntaş în clasamentul globalizării întocmit de revista Foreign Policy. Cred în cei care, ca mulţi colegi de generaţie, au avut curajul să se măsoare nu cu vecinii de peste gard, ci cu cei din Toscana, Bavaria sau Florida.” SAM a avut curajul de a se măsura cu vecinii din Indiana, şi continuă să trimită acasă luciditate.

Cum definiţi “elitele” unei societăţi?

În primul rând, elitele trebuie să fie o categorie statistică, nu un grup ”nobiliar” în care o dată intrat nu mai ieși. Sau, și mai rău, ca un grup cu apartenență de drept și cu reguli de intrare și ”ungere”. Cu alte cuvinte, dacă tata a fost academician sau actor de frunte, și fata sau băiatul ar trebui să ajungă tot acolo. Sau, dacă ești prieten cu scriitorul X, trebuie să fii și tu scriitor de valoare. Elitele ar trebui să fie pur și simplu grupul celor care ating un anume plafon de performanță. Compnența acestui grup trebuie să se schimbe continuu, în funcție de performanța membrilor săi. Ar trebui să fie ca la fotbal. Alatăieri era bun Lucescu, ieri Hagi, azi Mutu, mâine altcineva. Mai mult, nici Hagi, nici Lucescu, nici Mutu nu trebuie idolatrizați dacă nu bagă goluri.

Ideea de elită ar mai trebui să implice calificare profesională, angajare civică și exemplu etic. Cu alte cuvinte, cei care se afirmă în viața publică trebuie să fie competenți în spațiul lor profssional, trebuie să se anjageze în viața publică pentru a lărgi (și nu neapărat din interes pecuniar) spațiul beneficiului reciproc public, și trebuie să aibă un simț al dreptății sociale și morale. Și mai pe înțeles, cei care se afirmă profesional sau crează companii sau linii de afaceri de succes trebui să dea înapoi prin implicare direct în inițiative civice (educație, caritate, serviciu public, etc.) prin care semenii lor trebuie ajutați să își realizeze întregul potenția. ”Elitele” mai trebuie să comunice prin tot ceea ce fac că toți membrii societății, aparținători de ”elite” sau nu, trebuie să fie apreciați pentru contribuția lor la viața comunității din care fac parte.

Care sunt cele mai importante performanţe din propria carieră?

Participarea la proiectul Metamorphosis, care a relansat conceptul de ”cartografie mentală” în literatura sociologiei comunicării, lansarea siturilor http://ubimark.com și http://visiblepast.com, ce se străduiesc să redefinească ideea de humanities într-un sens digital, cărțile Boierii Minții (http://matei.org/boieri), Idolii Forului (http://idolii.com) și Virtual Sociability (http://matei.org/url/virtsmash) și colaborarea cu revistele Esquire și Foreign Policy.

Ce potenţiali membri aţi mai recomanda Clubului?

  • Alexandru Brăduț Ulmanu, autorul recent lansatei ”Cartea Fețelor”, un excelent și inovator volum pentru piața românească despre fenomenul social media
  • Caius Dobrescu, unul dintre cei mai originali eseiști și scriitori români contemporani
  • Ehren Schimmel, un foarte atent observator al universului românesc
  • Dorin Tudoran – din motive lesne de înțeles
  • Carmen Mușat – editorul revistei Observator Cultural
  • Ovidiu Nahoi – jurnalist.
  • Isabela Mareș – Columbia University
  • Radu Constantinescu – JP Morgan
  • Sorin Ioniță
  • Florin Țurcanu

Leave a Reply

Your email address will not be published.