Despre BitDefender, numai de bine

Există o serie de companii româneşti – nu doar active şi productive în România, dar create aici, cu oameni, idei şi capital autohtone – absolut remarcabile. (Pe care Clubul România 2.0 le doreşte drept parteneri strategici.)

Una este continuumul Softwin-Bitdefender, companiile deţinute de soţii Măriuca şi Florin Talpeş. Periodic, se mai descoperă câte o faţă remarcabilă a grupului Softwin/ BitDefender. Ziarul Financiar constată acum că BitDefender atacă pieţele cu jumătate din angajaţi olimpici la matematică şi informatică şi că firma caută permanent talente cărora le creşte salariile în fiecare an.

FP România discuta anterior cu dl Talpeş despre extinderea continuuă a BitDefender în lume – spre deosebire de majoritatea cvasi-absolută a companiilor autohtone:

România este “home-market” pentru BitDefender. BitDefender s-a născut în România. Tehnologiile şi produsele care au făcut din BitDefender una din trei cele mai apreciate soluţii de analiştii din întreaga lume sunt gândite şi dezvoltate în România. Centrele de cercetare şi dezvoltare sunt în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Cartierul general al BitDefender este astăzi în România – executivii de top din Bitdefender, în marea lor majoritate, că sunt cetăţeni români sau nu, îşi au biroul permanent în Bucureşti, întâlnirile Boardului Executiv au loc în România. Tot în România avem echipele care se ocupă de distribuţia online a soluţiilor noastre, ca şi echipele care se ocupă de partenerii din teritorii precum APAC, Africa şi Europa Centrală şi de Est. În Germania, Marea Britanie, Spania, SUA avem echipe care gestionează crearea brandului, distribuţia indirectă a lor în aceste regiuni şi suportul local pentru zona de business. Între echipele din România şi cele din afară există o legatură continuă. Echipele din regiuni precum cele de mai sus sunt şi senzorii noştri de acolo vizavi de mersul pieţei, cerinţele utilizatorilor etc.

Ca să mergi în alte pieţe trebuie să îndrăzneşti. Probabil, pe noi, românii, în trecut, nu ne caracteriza îndrazneala. E o caracteristică legată de antreprenoriat. Probabil încă suntem provinciali ca şi gândire, ne trece prin minte să facem business doar la noi în târg, unde feţele ne sunt cunoscute, înţelegerea culturii mediului e built-in, cu ea am crescut. E şi frica de necunoscut. Pe măsură ce cultura independenţei (responsabilitatea rezolvării problemelor mele e la mine, nu e la şeful meu, nu e la guvern) se dezvoltă în România, împreună cu cultura antreprenoriatului (nu doar îmi rezolv mie şi familiei problemele, dar mai creez şi locuri de muncă pentru alţi oameni), sigur românii vor ataca din ce în ce mai mult şi alte pieţe decât cea locală. Să nu uităm însă că timp de câteva generaţii România a fost o ţară în întregime etatizată, în care proprietatea privată era minimală, iar economia era central planificată. Dependenţa de autoritate, imposibilitatea întreprinderii s-au dezvoltat puternic în caracterul românilor. Iar birocraţia din primii 20 de ani de nou capitalism în România, ca şi influenţa statului în economie, faptul ca încă prea multe afaceri cu statul sunt de succes nu pentru că sunt foarte competitive ci datorită relaţiilor cu puterea politică, toate acestea nu au contribuit la schimbarea completă a acestor obişnuinţe. Ungaria şi Cehia, de exemplu, au fost mult mai liberale în perioada comunismului. Din punct de vedere antreprenorial, ele sunt şi acum cu 5-10 ani înaintea României. Austria, ţară central-europeană, puternic prezentă în România, a dezvoltat, fără întreruperea de peste 40 de ani pe care noi am avut-o, o cultură “capitalistă”, a întreprinderii, a întreprinzătorului.

vezi şi: BitDefender a lansat un antivirus pentru telefoane şi tablete

Leave a Reply

Your email address will not be published.