Totul despre ‘Consiliul Consultativ’ – istoria ideii

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi-a ales un Consiliu consultativ, format din mari antreprenori şi executivi, for care ar trebui să vină cu soluţii din mediul privat către cel guvernamental pentru creşterea economică. (Premierul Victor Ponta nu l-a mai consultat.)ZF: Toţi oamenii lui Ungureanu. Cei 26 din mediul privat care trebuie să relanseze economia

3 apr 2012 Autor: Cristian Hostiuc

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu, 44 de ani, urmează să anunţe în această după-amiază componen­ţa consiliului de consultanţi care îi vor da sfaturi în privinţa strategiei economice care ar trebui să fie urmată de Guvern şi soluţiile care ar putea fi puse în practică pentru susţinerea şi creşterea economică.

Conform unor surse de pe piaţa financiară, după o lună de discuţii, premierul Ungureanu s-a decis asupra componenţei acestui consiliu, care este format din antreprenori români care au lansat în ultimii 20 de ani branduri proprii sau afaceri de succes sau executivi români care conduc companii multinaţionale, local şi regional.

Este pentru prima dată când un premier constituie un asemenea consiliu care ar trebui să vină cu soluţii din mediul privat către cel guvernamental pentru creşterea economică.

De-a lungul anilor, toate guvernele au fost criticate că nu au ascultat “vocea” mediului de business în introducerea unor măsuri economice sau în lansarea unor programe. De-a lungul anilor, mediul privat de business a format câteva organizaţii care au câştigat teren şi voce – Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, AmCham (Camera de Comerţ Româno-Americană).

Oamenii de afaceri români au fost destul de divizaţi de-a lungul anilor şi de aceea nu a existat o organizaţie puternică patronală care să aibă o voce comună. Conform ultimelor date, în România există 12 patronate care reprezintă interesele oamenilor de afaceri români.

Premierul Ungureanu a selectat 26 de persoane din toate domeniile de activitate. Aceşti 26 de consultanţi care vor discuta cu premierul în privinţa problemelor economice vor fi coordonaţi de Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank. El este unul dintre bancherii români care au câştigat teren în ultimul an în mediile financiare, fiind unul dintre apropiaţii lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. De altfel, Răsvan Radu a fost susţinut de Isărescu să intre alături de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, în “Comisia Trilaterală”, una din organizaţiile cu influenţă la nivel politic şi financiar mondial.

Ca secretar al consiliului a fost ales Ionel Blănculescu, fost ministru în cabinetul Năstase şi ulterior preşedinte al AVAB, instituţia care a preluat în urmă cu 12- 14 ani creditele neperformante din sistemul bancar. Înain­te de învestirea lui Ungureanu în februarie ca premier, numele lui Blănculescu era şi el vehiculat în mediile publice pentru această funcţie.

Acest consiliu îi va avea în componenţă ca antreprenori pe Horia Ciorcilă (cel care a pus bazele Băncii Transilvania şi este preşedintele băncii), Dan Şucu (cel care a creat Mobexpert), Dragoş Pavăl ( cel care deţine cel mai mare retailer român – Dedeman), Radu Timiş (fondatorul CrisTim), Raul Ciurtin ( cel care a adus Albalact – brandul Zuzu – în topul companiilor din sectorul de lactate), Gabriel Comănescu (proprietarul Grup Servicii Petroliere, una din cele mai interesante companii aflate în proprietatea unui antreprenor român, având în vedere că în acest sector sunt numai giganţi mondiali), Florin Talpeş (cel care a fondat, acum două decenii, compania Softwin, creatorul celui mai bine vândut produs românesc în lume – antivirusul BitDefender), Mihai Marcu (cel care a format cel mai mare operator de servicii medicale private – MedLife) sau Gabriel Biriş (un cunoscut consultant fiscal şi partenerul unei firme de avocatură – Biriş Goran).

Dintre românii care sunt în poziţii de top la multinaţionale, Ungureanu i-a ales pe: Mariana Gheorghe (CEO Petrom, cea mai mare companie din România, controlată de grupul austriac OMV), Constantin Stroe (vicepre­şedinte Dacia şi cel care ştie pe de rost toată industria auto din România), Mihai Rohan (“tatăl cimentului” şi preşedintele Carpatcement), Cristian Colţeanu (mulţi ani înalt funcţionar în Ministerul Afacerilor Externe, iar acum şeful pe România al General Electric), Dragoş Damian (CEO Terapia Rambaxy, cel mai mare producător de medicamente local), Andrei Caramitru (şeful pe Europa de Est al unei divizii din cadrul McKinsey – cea mai influentă firmă de consultanţă din lume; este fiul cunoscutului actor Ion Caramitru) sau Silviu Hotăran (acum consultant, dar a fost timp de 12 ani şeful operaţiunilor Microsoft în România). Din consiliu mai face parte Sergiu Manea, cel care a lucrat în ulti­mii ani în sectorul financiar din afară şi care urmează să preia, după aprobarea BNR, una din poziţiile de vicepreşedinte în cadrul BCR.

Florin Pogonaru, care acum 18 ani era în departamentul de reformă al guvernului Văcă­roiu, se reîntoarce la Palatul Victoria, de data asta cu un alt prim-ministru. El este cunos­cut mai mult ca fiind preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Este membru în boardul BCR.

Radu Merica, un fost şef al Ţiriac Holdings şi actualmente preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, alături de Sorin Mîndruţescu, preşedintele AmCham, şi de Alexandra Gătej, fosta preşedintă a AmCham, întregesc acest consiliu. De aseme­nea, Marius Marin (şeful producătorului de materiale de construcţii Macon Deva), Dragoş Anastasiu (proprietarul grupului Euro­lines), Nicuşor Şerban (proprietarul Agroserv Mariuta şi vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Produ­cătorilor Agricoli din România) şi Felix Lucuţar (managing partner al companiei de consultanţă pentru investiţii agroindustriale şi infrastructură rurală AgricultureCapital and Engineering) mai fac parte din noua echipă de consultanţi a lui Ungureanu.

(…) Având în vedere divi­zarea mediului de afaceri românesc, niciodată nu s-a auzit o voce clară care să conteze în discuţia cu Guvernul. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care există percepţii diferite între cum se vede de la Palatul Victoria economia şi cum se vede evoluţia afacerilor de către mediul privat. Ungureanu, care nu este un specialist în economie, el fiind de formaţie istoric, iar înainte fiind ministru de externe şi şeful Serviciului de Informaţii Ex­terne, va trebui să selecteze din toate propu­nerile care vor răsări în cadrul discuţiilor acestui consiliu pe cele care pot avea un impact semnificativ pentru toată economia, nu numai pentru un sector.

De asemenea, premierul trebuie să-şi definească care sunt sectoarele care ar putea fi susţinute de stat şi unde România să aibă un avantaj competitiv în faţa altor state. O altă întrebare la care acest consiliu va trebui să gă­sească un răspuns pe care să i-l ofere lui Ungu­reanu este cum să crească din nou investiţiile străine, care s-au prăbuşit în ultimii ani.

Aşteptările de la acest consiliu sunt mari, având în vedere că există multe personalităţi în el, din domenii diferite, care trebuie să-şi armonizeze poziţiile şi să iasă public cu o opinie comună care să fie susţinută de toţi.

#

ZF: Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri trebuie să fie un partener de lucru pentru orice guvern al României

11 mai 2012 Autor: Sorin Pâslaru

Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri trebuie să fie un partener de lucru pentru orice guvern al României Citeste si:AOAR: Fondurile UE, reducerea evaziunii şi măsurile de relansare, priorităţile Guvernului La iniţiativa guvernului Ungureanu a fost organizat un Consiliu Consultativ pentru Mediul de Afaceri din care fac parte reprezentanţi ai celor mai mari companii din România din punctul de vedere al cifrei de afaceri, precum şi antreprenori români de anvergură.

O decizie corectă a guvernului Ponta ar fi să continue colaborarea cu acest consiliu. Ar fi pentru prima dacă când un guvern ar prelua o iniţiativă a unui guvern anterior. Dacă se va produce, semnalul pentru mediul de afaceri va fi important, va fi un indiciu al unei maturităţi politice şi al schimbării modului cum se face politică în România, după 20 de ani.

Oricine ar veni la putere trebuie să lucreze cu marile companii locale, cu capital românesc sau străin. Iar dacă reprezentanţii lor sunt dispuşi să-şi petreacă timp pentru a oferi soluţii pentru o mai bună administrare, oferta nu ar trebuie refuzată. Marii angajatori sunt mai mult sau mai puţin aceiaşi indiferent cine preia puterea politică în România, iar vocea lor trebuie să fie ascultată.

De exemplu, cea mai mare problemă, care încătuşează PIB-ul României la un nivel mediocru de doar 6.000 de euro pe cap de locuitor, este lipsa locurilor de muncă şi subdezvoltarea mediului rural.

România are 4,2 milioane de salariaţi, mai puţini cu 600.000 faţă de decembrie 2008. Problema numărului prea redus de angajaţi este însă structurală, nu numai o consecinţă a crizei economice.

Cu 10 milioane de locuitori, la jumătate faţă de România, Ungaria sau Cehia au tot 4,5 milioane de salariaţi. Deci în România unu din patru locuitori este angajat, în Cehia sau Ungaria raportul este de 1 la 2. Normal că PIB per capita este în aceste ţări de 12.000 de euro.

României îi lipsesc 5 milioane de salariaţi. Obiectivul creşterii numărului de angajaţi este comun. Şi pentru administraţie şi pentru afaceri ar fi un impact serios creşterea numărului de angajaţi. Ce ar însemna pentru bugetul de stat, pentru bugetul de pensii sau de sănătate, pentru vânzările de bere, de apă minerală, de credite, de asigurări, de maşini, de case sau de mobilă, dublarea numărului de angajaţi din România? Dublarea veniturilor.

Nimeni din administraţia locală, de la conducerea judeţelor nu-şi pune acum problema: cum să atrag investitori, cum să creez locuri de muncă la mine în judeţ? Toţi aşteaptă să vină străinii să investească sau să vină guvernul să acopere deficitele locale. Dar de ce nu poate merge preşedinte Consiliului Judeţean din Vaslui, unde şomajul este de 12%, la companii cu capital românesc sau străin din Timiş, unde şomajul este de 4% şi oamenii sunt greu de găsit, să-i convingă să se mute cu investiţia la ei în judeţ?

Orice idee care va proveni de la acest consiliu şi va adăuga 1.000, 10.000 sau 100.000 de joburi în economie trebuie preluată. Consiliul, al cărui obiectiv este furnizarea de idei pentru relansarea economică a României, s-a reunit deja şi are o pagină de intranet unde membrii săi lucrează la identificarea unor soluţii şi la evaluarea impactului lor.

De-a lungul timpului au mai fost iniţiative de acest gen, dar acum este pentru prima dată când vin în ecuaţie antreprenori români, oameni care au început de la zero şi administrează în prezent afaceri cu mii de angajaţi. De asemenea, este pentru prima dată când un astfel de consiliu lucrează la soluţii în mod concret, pe o pagină intranet cu un format standard al discuţiilor – formularea problemei, soluţia propusă, impactul preconizat.

Membrii consiliului afirmă că, indiferent de decizia noului guvern, ei vor continua să se întâlnească şi să propună idei guvernului sau în piaţa publică pentru a îmbunătăţi administraţia românească şi, până la urmă, viaţa românilor în general.

Este bine că în sfârşit oamenii de afaceri şi-au dat seama că fără o implicare directă nu vor fi schimbări. Ceea ce lipseşte este documentarea aşezată, clară, listarea de soluţii tehnice, aplicabile cu adevărat. În tot vacarmul care se creează când apare o problemă, lipsesc “diviziile” din spate.

La fiecare schimbare de guvern, vin alte şi alte iniţiative, de parcă problemele nu ar fi mereu şi mereu aceleaşi: bani risipiţi la infrastructură, educaţie adaptată insuficient pieţei muncii, prea puţine locuri de muncă.

Este cazul să oprim această morişcă infernală, să mai şi clădim.

#

Gov.ro: Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu: Obiectivul principal al Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri este consolidarea punţilor de legătură între politicile economice guvernamentale şi mediul economic

Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a lansat astăzi Consiliul Consultativ pentru mediul de afaceri, structură constituită la inițiativa primului-ministru ca prim for de sesizare a impactului politicilor economice guvernamentale asupra mediului de afaceri, în folosul economiei naționale, și de dezbatere a unor inițiative economice.

”Obiectivul nostru este de a consolida punţile de legătură între politicile economice guvernamentale şi mediul economic pe ambele dimensiuni ale acestuia, creator de valoare adăugată, pe de o parte, şi generator de taxe şi impozite, asigurând veniturile necesare funcţionării statului, de cealaltă parte. Prin acest consiliu vizăm conectarea politicilor economice guvernamentale la cea mai complexă şi perfecţionată tehnologie de know-how economic, expertiză şi experienţă în acest domeniu atât de important, furnizată de operatorii economici, cei care creează valoare adăugată în economia României”, a declarat șeful Executivului.

Mediul de afaceri – prin reprezentanții săi în acest Consiliu – va putea transmite sugestii pentru asigurarea cadrului corespunzător din partea politicilor guvernamentale, atât în ceea ce priveşte conlucrarea între companiile cu capital autohton şi cele cu capital străin din România, în scopul creării unui mediu de coabitare şi cooperare în folosul economiei româneşti, dar şi pentru a asigura cadrul corespunzător pentru a duce la bun sfârşit obiectivele economice ale Guvernului. De asemenea, Guvernul are în vedere găsirea în comun cu mediul de afaceri a unor soluții şi în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene.

Componența Consiliului Consultativ nu urmăreşte satisfacerea unui criteriu de reprezentativitate. ”Este un consiliu pentru mediul de afaceri, nu al mediului de afaceri”, constituit ca un semnal către sfera economică privată, dar în același timp ca o propunere de parteneriat și o solicitare de implicare civică, a subliniat premierul Mihai-Răzvan Ungureanu. Este o structură informală, iar membrii consiliului sunt invitați să participe în nume personal. Consiliul nu beneficiază de fonduri publice pentru funcționarea sa și mizează pe participarea voluntară a celor prezenți.

Coordonatorul acestui Consiliu Consultativ va fi Răsvan Radu, iar Ionel Blănculescu a fost desemnat secretar al Consiliului.

Membrii Consiliului sunt: Horia Ciorcilă, Sergiu Manea, Gabriel Biriș, Andrei Caramitru, Cristian Colteanu, Gabriel Comănescu, Mariana Gheorghe, Constantin Stroe, Marius Marin, Mihai Rohan, Dragoș Pavăl, Dan Șucu, Raul Ciurtin, Radu Timiș, Nicușor Șerban, Felix Tudor Lucutar, Sorin Mândruțescu, Dragoș Damian, Mihai Marcu, Dragoș Anastasiu, Florin Talpeș, Silviu Hotăran, Florin Pogonaru, Alexandrina Gătej și Radu Merică.

Gov.ro: A fost lansat Consiliul Consultativ pentru mediul de afaceri

Declarații susținute de primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu la prima reuniune a Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri:

Bună ziua şi bine aţi venit în Palatul Victoria, chiar la masa guvernului de data aceasta. Doamnelor şi domnilor, astăzi capătă formă o idee despre care, în public, am vorbit în urmă cu puţină vreme, acest Consiliu Consultativ pentru mediul de afaceri, care se constituie în cel mai bun semnal către sfera economică privată, dar, în acelaşi timp, o propunere de parteneriat şi o solicitare la implicare civică.

Obiectivul nostru principal este de a consolida punţile de legătură între politicile economice guvernamentale şi mediul economic pe ambele dimensiuni ale acestuia, creator de valoare adăugată, pe de o parte, şi generator de taxe şi impozite, asigurând veniturile necesare funcţionării statului, de partea cealaltă.

Pe acest consiliu vizăm conectarea politicilor economice guvernamentale la cea mai complexă şi perfecţionată tehnologie de know-how economic, expertiză şi experienţă în acest atât de important domeniu, furnizată de operatorii economici, cei care, cum spuneam, creează valoare adăugată în economia României.

Consiliul Consultativ se va constitui în prim for de sesizare a impactului deciziilor economice ale guvernului, astfel încât ca un sistem de avertizare timpurie să identifice acele acţiuni care ar putea să afecteze mediul economic, predictibilitatea fiscală sau de reglementare, prevenind înregistrarea de pierderi în economia ţării noastre.

Vizăm atragerea respectului mediului de afaceri internaţional, cu toate avantajele care decurg din aceasta, într-o economie naţională repusă pe coordonatele de profesionalism şi de performanţă în ceea ce priveşte funcţionarea ei în cadrul şi sub influenţa deciziei guvernamentale, ca urmare a creării şi existenţei acestui consiliu, organism care există în toate societăţile economice civilizate din Europa şi din lume.

Consiliul Consultativ – generator de sugestii în ceea ce priveşte redirecţionarea exporturilor româneşti spre zone din afara Uniunii Europene – se bazează pe expertiza proprie, pe expertiza reprezentanţilor mediului de afaceri în domeniul comerţului exterior, ținteşte însă şi către creşterea volumului şi a profitabilităţii acestora.

Consiliul este un colector de propuneri, de soluţii posibile, de sesizări din partea mediului economic de pe întreaga orizontală a economiei româneşti. Este o expresie a creativităţii economice româneşti.

Consiliul va furniza sugestii pentru asigurarea cadrului corespunzător din partea politicilor guvernamentale, atât în ceea ce priveşte conlucrarea între companiile cu capital autohton şi cele cu capital străin din România, în scopul creării unui mediu de coabitare şi cooperare în folosul economiei româneşti , dar şi pentru a asigura cadrul corespunzător pentru a duce la bun sfârşit obiectivele economice ale acestui guvern. Şi nu fără subliniere spun: este un consiliu către care mă îndrept, în speranţa că obţin soluţii şi în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene.

Pentru a da consistenţă acestui demers, s-a dorit o participare cât mai largă, fără să compromitem funcţionalitatea consiliului, însă avându-i alături pe toţi cei care, personalităţi de calibru, reprezintă, prin succesul lor, businessul privat din România. Pentru mine, în jurul acestei mese, nu se află afacerile pe care le reprezentaţi, ci în primul rând experienţa dvs. în mediul de afaceri din România. Vă recomandă experienţa, vă recomandă comportamentul în afaceri.

Pentru mine, în jurul acestei mese, sunteţi cetăţeni care doresc să se implice în bunul mers al ţării. Sunt conştient de riscurile pe care le comportă orice listă de participare într-un consiliu, multe dintre orgolii sunt pe deplin justificate şi le acceptăm cu toţii. Liste mai lungi sau mai scurte nu fac niciodată dreptate tuturor, din păcate.

Sper că întrebărilor care vor suna ‘de ce el şi nu eu’ le vom putea răspunde arătându-le că acest consiliu, de fapt, dincolo de reprezentarea de astăzi, este deschis tuturor, iar soluţiile bune, ideile valoroase nu au nevoie de cadrul fix al consiliului, pot veni către consiliu şi sunt bine primite oricând. De fapt, fiecare dintre noi este pregătit să le primească.

Compoziţia acestui consiliu nu urmăreşte satisfacerea unui criteriu de reprezentativitate, iar guvernul nu urmăreşte să îşi asume un asemenea rol. Este un consiliu pentru mediul de afaceri, nu al mediului de afaceri. Veţi observa că, în această sală, există o majoritate reală de oameni de afaceri români, de fapt o compoziţie omogenă de oameni de afaceri români. O mică parte dintre cei invitaţi nu au putut să fie astăzi prezenţi, ni se vor alătura însă săptămâna viitoare şi sunt convins vom avea formule complete ori de câte ori ne vom întâlni.

Succesul acestui consiliu va fi dat de gradul de participare al fiecărui membru, alături de primul-ministru, contribuţiile fiind în cea mai mare măsură individuale. Participarea trebuie să fie activă, şi nu reactivă, şi să vină către guvern, către primul-ministru, sub formă de propuneri, sugestii, iniţiative făcute în nume propriu sau în numele unui grup de agenţi economici, ai unei asociaţii profesionale ş.a.m.d. Acest flux va fi centralizat la nivelul secretariatului, sintetizat şi prezentat apoi cât se poate de repede către primul-ministru şi, pe această bază, primul-ministru va putea decide şi temele de discuţie în cadrul întâlnirilor lunare.

Închei partea oficială, mulţumindu-i încă o dată domnului Răzvan Radu pentru sprijinul pe care mi l-a oferit până acum şi mulţumindu-i într-un fel anticipat domnului Ionel Blănculescu, secretarul consiliului, pentru truda pe care o va face de acum înainte. Cu aceasta partea oficială ia sfârşit, de aici începe discuţia între oameni care se află de aceeaşi parte a baricadei şi la fel de mult interesaţi ca România să meargă bine.