Aplauzele pentru Festivalul Enescu 2013

Într-un interviu pentru Jurnalul Naţional, Mihai Constantinescu, managerul Artexim, face un bilanţ al lungului şi latului eveniment muzical internaţional de la Bucureşti (1-28 septembrie) şi dă câteva indicii asupra ediţiei din 2015:

  • Am dorit ca acest Festival să fie o continuare firească a ediţiilor precedente. În acelaşi timp am avut în vedere prezentarea unor noi ansambluri şi artişti de renume, precum şi conectarea acestei ediţii la marile evenimente comemorate în 2013: Wagner – Verdi – Britten. A fost o ediţie cu lucrări noi (Schoenberg, Glass, Williams, lucrari ale unor compozitori ai secolului al XXI-lea). Am dorit ca acest Festival să ofere o paletă cât mai largă de lucrări, genuri şi artişti, pentru a atrage un număr cât mai mare de cunoscători ai muzicii clasice, dar şi de oameni care doresc să se apropie de acest gen. Şi cred că sălile pline ne-au dovedit că am reuşit ce ne-am propus. Cred că cel mai important lucru pe care l-am demonstrat prin organizarea acestei ediţii este faptul ca lumea doreşte şi iubeşte Festivalul Enescu. Am demonstrat că Festivalul este reprezentativ pentru România şi trebuie să continue, că lucrările lui George Enescu au început să intre în repertoriul marilor artişti şi al marilor ansambluri internaţionale.
  • Trebuie să spun că Sala Palatului a fost mult mai bine “sonorizată” la această ediţie. Nu am avut reclamaţii din partea orchestrelor, iar din partea publicului au venit foarte puţine. În ceea ce priveşte participarea la Festival, doresc să vă spun că din ce în ce mai mulţi artişti vor să vină la acest eveniment şi ne asaltează cu propuneri. Mulţi dintre cei care au venit doresc sa revină. Şi nu este numai problema condiţiilor de participare pe care le oferim (hoteluri bune, transport, organizare, amabilitatea celor care au grija lor pe perioada şederii la Bucureşti etc.), cât, mai ales, nivelul înalt al participanţilor şi programul manifestărilor. Festivalul a intrat deja în circuitul de participare al formaţiilor şi artiştilor de renume. Acest lucru nu se întampla înainte. Bucureştiul nu era pe lista “vizitelor” acestor formaţii. Am avut nevoie de mai multe ediţii ca să ne impunem alături de Londra, Luzern şi Salzburg. Pe de altă parte, este şi Ateneul Român, care a început să îi atragă pe foarte mulţi… Este o sală formidabilă! Toţi cei care au venit şi au evoluat pe aceasta scenă vor să vină din nou. Iar cei care au cântat la Sala Palatului şi au văzut Ateneul au propus programe mai mici pentru această sală.
  • Publicul a fost fantastic! Nu a fost numai cel pe care îl ştiam din ediţiile anterioare. Au fost oameni în vârstă, dar au fost şi foarte mulţi tineri. Au fost oameni modeşti iubitori de muzică, dar şi oameni cu bani care, poate, veneau pentru prima dată la concert. Sălile au fost pline! Şi dacă am fi avut mai multe locuri, la unele concerte, am fi avut şi mai mulţi spectatori în sală. Am reusit să rezolvăm, parţial, această problemă prin prezentarea concertelor pe internet (majoritatea concertelor au fost transmise live streaming internet) şi unele – la Cinematograful Digiplex din Băneasa. Au mai fost şi concertele din Piaţa Festivalului, unde datorită timpului excelent am putut organiza evenimente în aer liber, la care au venit foarte mulţi spectatori. Unii au venit poate pentru prima dată la un astfel de concert; alţii negăsind bilete la concertele din săli se mulţumeau cu cele susţinute în Piaţa Festivalului de elevi, studenţi, dar şi de formaţii profesioniste. Deci schimbări au existat şi acest lucru ne bucură foarte mult. Asta nu înseamnă că nu mai trebuie să lucrăm la atragerea oamenilor de afaceri (care, sperăm, să înteleagă ce înseamnă sponsorizarea acestui eveniment) şi, mai ales, a tinerilor, cărora trebuie să le demonstrăm că există şi alte forme de educaţie şi petrecere a timpului liber.
  • Bucureştiul a arătat altfel în zilele Festivalului. Este meritul celor care au venit cu această idee şi au dus-o până la capat: Oana Marinescu (directorul de PR al Festivalului) şi Ilina Schileru – iniţiatoarea “E-bienale”. Bucureştiul a fost plin de artă, de evenimente, de mişcare şi de culoare. Lumea a înţeles mai greu la început despre ce este vorba, dar până la urmă a văzut că oraşul Bucureşti, gri, de obicei, poate arăta şi altfel. Totul depinde de noi… Consider că iniţiativa trebuie continuată şi perfecţionată. Participarea Primăriei Municipiului Bucureşti – prin ArCuB – a fost importantă, dar sper că, pe viitor, aceasta să fie mult mai substanţială. Evenimentul se desfăşoară totuşi în Bucureşti.
  • Am avut mulţi parteneri media. Am avut peste 260 de ziarişti acreditaţi. Concertele au fost difuzate de SRTV si SRR, pe internet şi în cinematografe. A existat o puternică mediatizare în presă şi pe majoritatea canalelor TV. Evident că se putea mai mult. Dar este bine ca a fost şi aşa. Festivalul a intrat în buletinele de ştiri, ceea ce este foarte important. Campania condusă de Oana Marinescu a fost una profesionistă. Ea s-a bazat şi pe creativitatea celor doi “directori de imagine”, Ioana Gheorghiu şi Robert Blaj, care au continuat ceea ce au început în 2011, aducând “o tuşă” nouă imaginii Festivalului. Nu trebuie să uităm şi de sprijinul celor de la “Spectacular” sau “Orange” care au “decorat” Bucureştiul asa cum nu a mai fost până acum. Şi în ţară am beneficiat de o campanie media desfăşurată în parteneriat cu presa locală. Acum depinde de noi ca imaginea Festivalului să fie păstrată în atenţia publicului, ceea ce depinde în exclusivitate de presă, de TV şi Radio.
  • Presa străină apreciază foarte mult acest eveniment. Am avut vizita a peste 70 de ziarişti, am apărut cu ştiri şi publicitate pe CNN, Euronews, Mezzo, Rfi, Deutsche Welle, precum şi în numeroase publicaţii. Deci se vorbeşte “de bine” despre România. Este adevărat că ne-au eclipsat în aceste momente problemele sociale şi manifestaţiile organizate la Bucureşti. Dar aşa este la noi… Oricum Festivalul este “o oază” de cultură, linişte şi normalitate, care ar trebui să domine societatea noastră. Aceasta să fie imaginea Romaniei!
  • Dl. Ioan Holender rămâne directorul artistic al Festivalului şi în 2015. Lucrăm acum la program. Aşa după cum a declarat şi Dl. ministru Daniel Barbu, ne vedem pe 29 august 2015 la concertul de deschidere al Festivalului sustitnut de Filarmonica din Berlin, condusă de Simon Rattle. Despre alte discuţii vom anunţa ulterior. În orice caz, publicul trebuie să ştie că nu vom abandona ideile (seriile) Festivalului şi nu vom face rabat la calitatea inviţatilor. Ar fi păcat ca după o muncă de atâţia ani să nu păstrăm ştacheta la nivelul consacrat şi recunoscut.
  • În 2015, festivalul va dura aproximativ 18-20 de zile. Deci mai scurt decât cel din acest an, care a durat 28 de zile. Bugetul va fi redus proporţional. Acest lucru nu va influenţa însă lista invitaţilor, dar ne va obliga să lucrăm din timp pentru atragerea unor finanţări din partea sponsorilor şi pentru a corela preţul biletelor cu cel al solicitărilor. Dorim însă ca la ediţia următoare “biletele de favoare” – invitaţiile mai pe limba noastră – să nu mai fie “fără număr”, aşa cum au fost în acest an. Cu toate acestea, doresc să vă informez că în acest an s-au vândut de trei ori mai multe bilete decât la ediţia 2009 şi cu 50% mai mult ca în 2011. Statisticile sunt de luat în seamă, dar să nu-i sperie pe cei care vor dori sa-şi cumpere bilete la Festival. Preţurile vor fi diferenţiate în funcţie de poziţioanarea locurilor şi de modalitatea de achiziţionare a acestora.
  • Conform asigurării Ministerului Culturii, Concursul Internaţional “George Enescu” se va desfăşura în septembrie 2014 şi va cuprinde secţiunile pian, vioară, violoncel şi compoziţie.