Adrian Ghenie, cel mai bine cotat plastician român în străinătate. De ce?

Tabloul “The Fake Rothko”, al pictorului Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti, a fost vândut pentru 1.426.500 de lire sterline (1.778.422 de euro), la o licitaţie organizată de casa Sotheby’s , la Londrainformează Mediafax.

Înainte de licitație, “The Fake Rothko”, lucrare realizată în ulei pe pânză, semnată şi datată 2010, era estimată la 250.000 – 350.000 de lire sterline, conform site-ului Sotheby’s. Suma pentru care a fost adjudecată această lucrare este de şase ori mai mare decât cel mai ridicat preţ plătit anterior pentru un tablou al artistului Adrian Ghenie la o licitaţie.

 

Născut în 1977, în Baia Mare, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte din Cluj, unde l-a avut profesor pe reputatul pedagog Ioan Sbârciu, şi a fondat, în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin, unde artistul român s-a stabilit din 2003. 

Adrian Ghenie a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani. Tabloul său “Regele” a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro, iar tabloul “Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru 140.747 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s.

În luna iunie, The Independent l-a elogiat pe artistul român Adrian Ghenie, considerat un reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti. Două citate:

“Nu poţi picta asta cu o pensulă. Este doar rezultatul unui accident. Totul este un accident. Foarte puţine lucruri sunt de fapt pictate”, spunea atunci Adrian Ghenie.

“Am crescut cu mentalitatea că regula este să pierzi şi câştigul este strania excepţie”, spunea Adrian Ghenie.

Lucrările lui Ghenie se consideră că ţin de latura coşmarescă şi traumatizantă a istoriei. Referindu-se la fenomenul Ghenie, criticul de artă Pavel Șuşară a explicat pentru România liberă:

“Ceea ce nu s-a spus despre Ghenie este că el e babist. El, chiar dacă nu i-a fost elev direct, vine pe linia imaginarului lui Corneliu Baba, prin Corneliu Brudaşcu de la Cluj, care i-a fost discipol lui Baba. Brudaşcu este un pictor extrem de rafinat, dar care a pus un soi de bemol la cheie asupra componentei sociale în care Baba era atât de ancorat. Ghenie preia rafinamentul lui Brudaşcu având însă şi angajarea existenţială, tipul de crispare socială, de privire critică a istoriei pe care le avea şi Baba. Lucrările lui Ghenie ţin de zona dramatică a existenţei, de latura coşmarescă şi traumatizantă a istoriei. Trimiterile lui sunt spre Holocaust, dar şi spre Gulag, spre atrocităţile comunismului. Adrian Ghenie sancţionează aberaţia istoriei, care nu are cum să fie trecută cu vederea. Or, acest gen de imaginar se potriveşte foarte bine cu lumea de azi, aflată în convulsie.

Lucrările lui Ghenie au venit mănuşă pe furia, pe nemulţumirea socială a omului modern. Baba, de pildă, a pornit pe piaţa de artă umăr la umăr cu Ciucurencu, fiind chiar cu un pas în urma lui. Ciucurencu este un pictor solar, bucuros, pe când Baba, un posac. Ei bine, azi, Baba l-a depăşit cu sută la sută pe Ciucurencu pentru că pictura lui Baba este pentru momentele de derută, pentru vremurile încrâncenate, de confuzie socială şi politică. Exact ca Ghenie. Și el ne vorbeşte despre dramatismul unei lumi care şi-a pierdut echilibrul, care şi-a pierdut reperele, care trăieşte într-o istorie ostilă. Oamenii au apreciat la Ghenie anvergura întrebărilor şi seriozitatea propunerii. Mai trebuie spus că el e un excepţional stăpânitor al limbajului plastic, are o foarte bună manualitate şi abilitate tehnică pe lângă imaginarul său complex şi discursul metafizic prin care conturează atât de bine convulsiile lumii de azi”.

Pavel Șusară a mai explicat ceva:

“Ghenie nu a ajuns peste noapte să fie vândut cu sume-record. A pornit încet, de la câteva sute, câteva mii, ajungând acum, iată, la 1,43 de milioane de lire sterline. A străbătut un întreg traseu. E un traseu care nu se realizează în afara autorului. Sigur că e nevoie şi de marketing. El locuieşte la Berlin, unde are o galerie, fiind astfel foarte vizibil. Dar nu poţi fi vizibil dacă nu ai ce arăta. “

La rândul său, preşedintele Universităţii de Artă şi Design din Cluj, Ioan Sbârciu, care i-a fost profesor lui Adrian Ghenie, spune:

“Școala de pictură de la Cluj a ajuns acum un brand mondial. Este un grup mai mare de pictori din generaţia lui Ghenie sau din generaţii apropiate, care expun deja în marile muzee şi galerii ale lumii. Pentru noi, profesorii lor, este un mare motiv de mândrie. Gândiţi-vă că numai la Londra sunt peste 20.000 de studenţi la pictură, nu mai vorbim de New York, şi nu ajung să aibă asemenea succese. La 35 de ani să ai expoziţie permanentă la Centrul “George Pompidou” din Paris sau să ţi se vândă lucrările cu peste un milion de euro pe la noi prin România nu prea vezi. Toată lumea mă întreabă care e secretul succesului acestor băieţi. Nu e nici un secret. Multă muncă. Talente sunt multe prin România, dar mai trebuie şi puţină disciplină, rigoare şi multă muncă. Eu, cunoscându-mi studenţii, sunt încrezător şi vă asigur că veţi mai auzi despre mulţi alţi absolvenţi ai Școlii de la Cluj care vor face carieră în lume. Cât despre Adrian Ghenie, vă spun doar atât: de acum încolo, sub un milion lucrarea nu va mai scădea.”

Leave a Reply

Your email address will not be published.