Economiști de origine română, de repatriat științific

35 de economişti români care fac cercetare în universităţi de top din întreaga lume au participat la prima Conferinţă Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), organizată la Universitatea Babeş-Bolyai din Clujrelatează Adevărul.

„Ţinta noastră a fost de a ne întâlni pentru a vedea ce se face pe cercetare în afară şi în România, de a ne cunoaşte şi de a colabora. Vrem să ajutăm instituţiile din România să atingă un nivel superior, credem că fără a consulta vârfurile cercetării în economie din afara ţării nu putem progresa foarte mult”, a explicat unul dintre organizatorii evenimentului, Sebastian Buhai, un clujean care este acum cercetător la Universitatea din Stockholm.

*

Sebastian Buhai a plecat să studieze în străinătate în 1998, după ce a terminat Liceul de Informatică din Cluj-Napoca. A făcut parte din prima generaţie a unui nou sistem de învăţământ din Olanda.

„În acel an, Universitatea din Utrecht a înfiinţat un departament internaţional pe modelul marilor universităţi din SUA şi din Anglia, pe care l-au denumit «Oxfordul Olandei, Harvardul Europei». Au început o recrutare în toată lumea, de la Europa de Est până în Asia. Ofereau burse care includeau toate cheltuielile, dar au făcut o selecţie dură pentru a avea cei mai buni candidaţi. Acesta a fost începutul aventurii pentru mine”, povesteşte Sebastian.

Bio: Sebastian Buhai (35 de ani) s-a născut la Cluj-Napoca şi a făcut Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din localitate. A terminat în 2001 facultatea la Universitatea din Utrecht, Olanda, cu specializarea ştiinţe sociale (economie/ drept/ ştiinţe politice). Masteratul l-a făcut la Institutul Tinbergen din Rotterdam, iar doctoratul (2008) la Universitatea Erasmus din Amsterdam, având ca temă piaţa muncii. Între 2010 şi 2013 a obţinut o bursă postdoctorală „Marie Curie” din partea Comisiei Europene în cadrul căreia a studiat la Universitatea Aarhus, Danemarca, şi la Northwestern University, în Chicago, avându-l ca îndrumător ştiinţific pe Dale Mortensen, câştigator al premiului Nobel pentru economie în 2010. Din 2013, este cercetător în cadrul Departmentului Economic la Universitatea din Stockholm din 2013. Nu este căsătorit.

Economistul și-a concetrat cercetarea pe dinamica pieţei muncii:

„Aşa cum poţi investi în acţiuni, la fel o firmă investeşte într-un muncitor. Dacă intervine criza şi trebuie să dau pe cineva afară, am opţiunea să aştept, pentru că am investit în omul acesta şi, dacă privesc pe termen lung, voi pierde din profitul potenţial. Am avut la dispoziţie date despre toată forţa de muncă din Danemarca şi Portugalia pentru a testa aceste modele. Am putut vedea cum progresează din şcoală oamenii şi până la ultimul job.”

Întrebat în ce condiţii s-ar întoarce acasă cercetătorii români de top, Sebastian Buhai răspunde:

„Dovada că există disponibilitate din partea lor este această conferinţă. Au venit foarte mulţi cercetători de top din toată lumea. Însă lucrurile trebuie făcute treptat. Prima fază ar fi să fie invitaţi cercetătorii români din străinătate să predea pentru perioade scurte. De exemplu, vara, cum este cazul acestei conferinţe, când nu au alte angajamente. Pentru a se întoarce de tot, este nevoie să li se dea independenţă, pe modelul Chinei. Cercetătorii chinezi s-au întors acasă pentru că li s-a dat libertatea de a decide subiectele de cercetare şi independenţa de a-şi alege oamenii cu care lucrează. Aşa ar trebui să se întâmple şi în România”, a susţinut clujeanul.

*

Mihai Manea a fost abia acum invitat, pentru prima dată, să susţină o lucrare în România.

„Nu am fost invitat până acum în ţară, dar am susţinut conferinţe în 20 de alte state. M-au invitat, de exemplu, în Chile, Columbia, Canada, Anglia, Franţa, Olanda, Turcia, Korea, China şi toate universităţile de top din SUA. E păcat că doar azi am avut prima ocazie să-mi prezint cercetarea în România. Am dat talkuri şi la FMI şi Federal Reserve, Bank of Minneapolis, parte din Banca Centrală a Americii”, povesteşte economistul.

Fiul unui profesor de matematică, despre care spune că a avut cea mai mare influenţă pozitivă aspra carierie sale, alături de profesorul de matematică Vasile Popa, de la colegiul „V. Alecsandri” din Galaţi, românul are numai cuvinte de laudă pentru educaţia primită în ţară. Nu i-a uitat nici pe profesorii Cezar Gaiu, Luminiţa Stoian şi Mihai Vasiliu. În liceu, Mihai a excelat la matematică, fiind de trei ori medaliat cu aur la olimpiada Internaţională, dar, la facultate, a ales economia.

„Am urmat cursurile la Princeton (SUA), primind o bursă. Am frecventat un curs de Game Theory (Teoria Jocului – n.r.), care mi-a plăcut foarte mult, şi am decis să schimb matematica pe economie. Şi bine am făcut. Acum predau Teoria Jocurilor la MIT şi fac ceea ce îmi place”, explică Mihai.

Bio: Mihai Manea (31 de ani) este originar din Galaţi, unde a terminat colegiul „Vasile Alecsandri”. Fiul unui profesor de matematică, a excelat în acest domeniul în România. A obţinut trei medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică (1999, 2000, 2001), trei medalii de aur la Olimpiada Balcanică de Matematică (1999, 2000, 2001), şase premii I la Olimpiada Naţională de Matematică (1996–2001). În 2000, a primit diploma de excelenţă din partea Preşedintelui României. În 2005, a terminat „Summa Cum Laude” la Universitatea Princeton (SUA), iar în 2009 şi-a dat doctoratul la Harvard. Din 2014, este unul dintre cei 30 de profesori din Departamentul de Economie al MIT (Massachusetts Institute of Technology), universitate aflată pe locul III în Top 500 Shanghai. Nu este căsătorit.

John Nash, reprezentat în filmul «A beautiful mind», a cerut să fie angajat ca asistent de cercetare. Tânărul de la MIT i-a avut ca îndrumători de doctorat pe economistul Alvin Roth, care, în 2012, a primit premiul Nobel pentru Economie, şi pe Drew Fudenberg. Primul articol de economie l-a scris în facultate, foarte devreme pentru orice student, sub îndrumarea lui Eric Maskin, care a obținut premiul Nobel mai tarziu, în 2007. Mihai a fost coleg la doctorat cu Ioana Petrescu, actuala ministră a Finanţelor. El spune că desemnarea ei în Guvern este un semnal pozitiv pentru cercetătorii români din străinătate.

„Cred că această conferinţă e o idee extraordinară şi sper să devină o tradiţie în România. E important să continuăm colaborarea şi schimbul de idei între mediul de cercetare românesc şi cel internaţional. Am fost foarte impresionat de prezentarea domnului Mugur Isărescu. Mă bucur să constat că Banca Naţională e pe mâini foarte bune. Mai ales în contextul politic extrem de corupt din ţara noastră”, a conchis Manea.

*

Nicolae Bogdan Gârleanu este primul român care a ajuns la United World College of the Atlantic – o şcoală internaţională preuniversitară de doi ani din Anglia.

„Eram în clasa a XI-a la Liceul «Al.I. Cuza» din Bucureşti, în 1991, când am obţinut o bursă în Anglia. Apoi, nu m-am uitat înapoi. Era un fel de şcoală internaţională, unde aveam colegi din 80 de ţări, care avea un ţel nobil, de promovare a multiculturalismului, a toleranţei între culturi. Toate cheltuielile au fost asigurate”, povesteşte Bogdan.

După absolvire s-a orientat spre SUA: „Era mirajul Americii, pe de o parte, şi, apoi, se puteau obţine mai uşor burse decât în Anglia”. După Universitatea din Pennsylvania, unde a studiat Matematica, a trecut la Economie, obţinând un doctorat în Finanţe la una dintre cele mai bune universităţi din lume, Stanford. Acest lucru şi articolele publicate l-au ajutat foarte mult să fie acceptat la Universitatea California Berkeley – aflată pe locul 4 în Topul Shanghai -, unde este profesor plin din 2011.

„Lucrez la un proiect legat de integrarea pieţelor financiare internaţionale. Cât investeşte o persoană din SUA, de exemplu, în acţiuni din alte ţări şi ce determină deciziile în acest sens”, explică specialistul.

Bio: Gârleanu Nicolae Bogdan Gârleanu (40 de ani) este originar din Bucureşti, de unde a plecat în 1991, pe când era în clasa a XI-a la Liceul „Alexandru-Ioan Cuza” . A obţinut o bursă de doi ani la un colegiu preuniversitar din Anglia – United World College of the Atlantic, fiind primul român care a studiat acolo. Apoi s-a mutat în SUA, unde în 1997 a terminat Summa Cum Laude Matematică la Universitatea din Pennsylvania. În 2002, şi-a luat doctoratul la Universitatea Stanford în specialitatea Finanţe. Din 2011 este profesor plin la Universitatea California – Berkeley. Este căsătorit şi are trei copii.

Bogdan, care este căsătorit în SUA cu o japoneză, spune că nu s-ar mai întoarce definitiv în România:

“Eu am plecat în 91, am trăit mai mult de jumătate din viaţă în SUA, iar soţia mea nu e româncă. Ar fi foarte complicat să mă întorc definitiv. Oricând vin cu plăcere să împărtăşesc experienţa mea şi înţelegerea mea privind lumea academică. Oricum, dintre persoanele cu care am vorbit, tineri studenţi şi cercetători, nu am întâlnit pe cineva să vrea să se întoarcă. Condiţiile academice din SUA sunt greu de egalat. Cei care doresc să se întoarcă sunt scandinavii, care provin din culturi civice puternice, ei vor să aducă o contribuţie la dezvoltarea societăţii de unde au plecat. Ştiu doar despre un român, un matematician foarte cunoscut, care s-a întors în România. În rest, românii cu care am vorbit nu vor să se întoarcă.”

Bogdan crede că sunt două condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca oamenii valoroşi să se întoarcă:

Condiţii profesionale adecvate, abilitatea de a te ocupa de cercetare, pentru că atunci când intri în profesie, intri ca să cercetezi în principal. Trebuie să ai posibilitatea să participi la simpozioane, conferinţe şi să poţi cerceta. Şi, pe de altă parte e nevoie să ai o viaţa normală, nu mă gândesc să fii foarte bogat, dar să trăieşti într-o societate normală, să nu-ţi fie frică că te calcă cu maşina, că te atacă cineva pe stradă sau că te înşeală cineva. Condiţii de lucru acceptabile sunt mai uşor de obţinut, însă schimbarea societăţii este mai dificilă”.

ERMAS 2014

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” a organizat, între 18 şi 22 august 2014, prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate – ERMAS 2014. La eveniment au fost invitate să susţină lucrări circa 50 de persoane, dintre care majoritatea sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate.

„Este prima dată în România când lucrează împreună două comunităţi, din diaspora şi cea din ţară. Încercăm să creăm o platformă de colaborare între cele două comunităţi, dar şi cu mediul privat şi cu organisme interesate de cercetare economică precum BNR”, a susţinut Sebastian Buhai, unul dintre organizatori.