Realizarea Agendei Digitale pentru România

Guvernul ar trebui să aprobe în următoarele săptămâni o strategie vitală pentru accesarea celor peste 30 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune care au fost alocate României pentru perioada 2014-2020 – anunță cursdeguvernare.ro. Este vorba de Agenda Digitală pentru România, un document care adaptează la nivel național obiectivele Agendei Digitale Europene 2020, și în care se estimează un necesar de investiții minime de peste 3,9 miliarde euro în următorii cinci ani.

Diana Voicu, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, explică ce măsuri concrete vor fi luate în perioada următoare pentru reducerea decalajului digital în administrație, educatie și sănătate.

***
cursdeguvernare.ro: La ce să ne așteptam, practic, de la implementarea Agendei Digitale in Romania?

Diana Voicu: In momentul in care s-a pus in discutie demararea negocierilor cu Comisia Europeana pentru exercitiul 2014-2020 a fondurilor structurale si de coeziune, Romania a trebuit sa gandeasca aceasta accesare de fonduri intr-o forma integrata.

In acest sens au fost doua conditionalitati – ex-ante – si anume intocmirea elaborarea si aprobarea de catre Guvernul Romaniei si avizarea de catre Comisia Europeana a Agendei Digitale pentru Romania si a Planului National de dezvoltare a retelelor de utlima generatie (Next Generation Netwok).

O implementare completă a obiectivelor specificate in aceasta strategie pentru sectorul IT&C din Romania va necesita o investiție totală de peste 3,9 miliarde de euro, iar impactul direct și indirect asupra economiei, calculat în conformitate cu bunele practici din alte țări europene care au făcut investiții similare poate fi tradus într-o creștere PIB de 13%, creșterea numărului de locuri de muncă cu 11%, și reducerea costurilor de administrare cu 12% până în anul 2020.

(…)

cursdeguvernare.ro: In aceasta strategie ati definit patru domenii majore de actiune, primul dintre acestea fiind dedicat serviciilor de eguvernare si informatizarii administratiei publice. Datele europene arata ca la nivelul anului 2013, doar 5% dintre romani utilizau servicii de eGuvernare, fata de o medie europeana de 41%. Tinta asumata in aceasta strategie este ca 35% dintre romani sa utilizeze servicii de eguvernare pana in 2020. Pare o tinta imposibil de atins. Ce masuri concrete luati in calcul pentru perioada imediat urmatoare?Diana Voicu: Este un cerc vicios. De fapt sunt trei vectori care pot sa accelereze procesul de atingere a obiectivelor. In primul rand nu exista suficiente servicii publice electronice pe care sa le accesezi direct de acasa, de la serviciu sau un punct public de acces la internet și care sa stimuleze populatia sa foloseasca mediul digital in relatia cu statul

Luand ca referinta datele Comisiei Europene, am definit 36 de evenimente de viata care referentiaza cetatenii si mediul de business pe care ne-am propus sa le informatizam in mod integrat pe tot lantul de valoare al proceselor aferente.

In al doilea rand, 39% din populatie nu a accesat niciodata internetul si nici calculatorul, adica nu are competente digitale. Ne propunem o abordare de formare bazata pe asistenta din partea unor facilitatori care sa se bazeze pe interesul socio-profesional al cetatenilor.

In al treilea rand – nu exista infrastructura de tip broadband suficient dimensionata pentru o utilizare intensa – mai ales in mediul rural, pentru ca atunci cand discutam de transferuri mari de date, informatii si imagini este nevoie nu de basic broadband, ci de broadband ultrarapid – si aici intervine Planul national NGN care traseaza directiile de interventie pentru aceste servicii de comunicatii electronice in locurile unde nu exista.

cursdeguvernare.ro: Cele 36 de evenimente de viata se pot traduce in 36 de proiecte, respectiv  36 de licitatii?

Diana Voicu: Este posibil ca pentru cele patru evenimente majore de viata (nasterea, casatoria, divortul, decesul) sa fie o singura licitatie, pentru ca procesul este cam acelasi si atunci creezi un singur sistem informatic aferent mai multor etape de lucru, agregand toate entitatile contributoare.

Oricum, cele 36 de proiecte vor fi lansate in momentul in care vom finaliza o platforma de interoperabilitate. Pana acum s-au dezvoltat sisteme informatice dar nu comunica intre ele. Si atunci trebuie sa cream niste standarde de interoperabilitate care sa fie in linie cu cele europene si sa creeze acea platforma integranta care sa fluidizeze traficul intre datele si sistemele din entitatile administratiei publice.

Aici avem o veste buna, pentru ca am inceput discutiile si cu Banca Mondiala si cu USTDA (United State Trade Development Agency). Ambele au fost deschise a ne oferi consultanta si asistenta tehnica, In acest moment, contractul cu guvernul american (USTDA) se afla in curs de semnare.

Este un grant in valoare de aproape 400.000 de dolari oferit de USTDA pentru dezvoltarea unei platforme de interoperabilitate, care presupune de fapt evaluarea sistemelor informatice existente si, pe baza unei abordari conceptuale de tip GEA (Government Enterprise Architecture), elaborarea unui plan de tranzitie catre un cadru de guvernanta electronică.

Contractul ar urma sa fie semnat luna aceasta, grantul a fost deja aprobat de board-ul USTDA. Licitatia va fi demarata imediat dupa semnarea contractului de grant si la ea vor avea acces companiile americane, cu un minim 20% din valoarea contractului care poate fi subcontractat catre o companie locala si care va avea ca scop crearea acestei arhitecturi care sa consolideze infrastructura IT din administratia publica centrala. Se va face un inventar, se vor propune standarde pentru cadrul de interoperabilitate si se vor identifica proprietarii registrelor de date. Ulterior, intitierea unui act normativ va stabili concret modul de functionare al institutiilor publice bazat pe schimburi de date digitale. Ulterior, intitierea unui act normativ va stabili concret modul de functionare al institutiilor publice bazat pe schimburi de date digitale.

Ca sa revin, cand vom lansa cele 36 de proiecte, ele vor trebui sa aiba caiete de sarcini care sa referentieze aceste standarde de interoperabilitate si atunci orice arhitectura informatica din Romania va respecta aceste reguli de tranzactionare.

Tot la acest capitol trebuie sa va spun ca Ministerul pentru Societatea Informationala va demara o licitatie prin care va cere consultanta pentru proiectele strategice aferente perioadei 2014-2020 din educatie, sanatate, cultura, inovare sau broadband.

Este o licitatie cu sase loturi de proiecte, care se afla in consultare in prezent la ANRMAP si probabil va fi lansata in Sistemul Elecronic de Achizitii (SEAP), cel mai probabil, sfârșitul lunii februarie. Fondurile alocate pentru aceasta licitatie sunt de 660.000 de euro (inclusiv TVA). Poate veni un singur ofertant care sa aiba expertiza pe toate cele sase loturi, sau pot veni mai multi ofertanti, insa evaluarea se va face separat, pe fiecare lot in parte.

Proiectele vizeaza sprijin acordat Ministerului pentru identificarea si justificarea de proiecte strategice pe fiecare domeniu de actiune prevazut in Agenda Digitala pentru Romania. Contractele au ca termen de implementare iunie 2015.

cursdeguvernare.ro: Sa trecem la al doilea domeniu de actiune TIC in Sanatate, Educatie, Cultura si incluziunea digitala. Ce proiecte concrete aveti aici?

Diana Voicu: Si în domeniul sănătății ne-am propus ca proiectele sa fie integrate, sa nu mai mearga pe zone distribuite, , disparate, de exemplu informatizarea unui spital sau ambulatoriu de specialitate. Pe zona de telemedicină avem parteneri CNAS si Ministerul Afacerilor Interne respectiv Departamentul pentru Situatii de Urgenta. A rezultat o strategie pragmatica cu 4 directii de actiune: medicina de urgență, teleimagistica, consultul la distanță și monitorizarea pacientului.

Vom avea un proiect de interoperabilitate care sa consolideze ceea ce s-a construit in Romania pana la acest moment in domeniul eHealth. Sistemul Unic Integrat, Sistem de clasificare pe grupuri de diagnostic (Grupuri de Diagnostic Înrudite – GDI), Sistemul de Reţete Electronice, Sistemul Cardului de asigurare de Sănătate, Sistemul de gestiune electronică a fişelor pacienţilor, SMURD și Telemedicina pentru zonele rurale.

Pana in 2020 ne-am propus sa luam aceste sisteme si sa le integram intr-o forma astfel incat ele sa fie interoperabile si sa gasim o solutie astfel incat ele sa fie deschise prin portaluri catre cetateni, pentru ca acum nu se ajunge direct la interactiunea cu cetatenii.

Unul dintre cele 6 loturi de proiecte de consultanta din licitatia despre care v-am vorbit anterior va referentia aceste lucruri.

În ceea ce privește  teleimagistica – radiografiile. Ce se intampla acum? Orice pacient care efectueaza o radiografie intr-un spital o primeste la final, in format fizic. In momentul in care pacientul merge la alta unitate medicala, ii se cere radiografia respectiva sau se va efectua alta noua. Si atunci s-a identificat ca problema nationala ca aceste radiografii sunt si costisitoare si implica si timp  Solutia este ca aceste analize de teleimagistica  ar trebui stocate intr-o forma integrata intr-un sistem electronic, accesibil astfel incat sa fie posibile transmiterea și accesarea imaginilor și datelor asociate la distanță pentru consultare sau interpretare, transmiterea în timp util a rezultatului interpretării către profesionistul medical inclusiv in centre distante, cu reactie in timp real, iar Romania sunt foarte putini specialisti. Si atunci, de exemplu, poti sa apelezi la experti din afara tarii care sunt pe alt fus orar mult decalat. De exemplu, inteleg ca Suedia apeleaza la specialisti din Noua Zeelanda tocmai pentru ca sunt declati cu 12 ore. Si atunci, existand aceasta informatie digitizata, poate fi interpretata de doctori din afara Romniei in baza unui parteneriat.

cursdeguvernare.ro: Si concret ce se va face in perioada urmatoare?

Diana Voicu: In perioada urmatoare, primii pasi in directia telemedicinei vor fi facuti pentru transmiterea datelor la un mediu de stocare adecvat din care să poată fi preluate ulterior pentru afișare, interpretare formală, analiză, și consultare, dezvoltarea sistemului ce va include toate unitățile care au capacități de preluare și interpretare a imaginilor medicale și gestiunea și stocarea datelor asociate sistemului in format centralizat si aliniat cu capacitățile sistemului DES (dosarul electronic de sanatate).

Ma voi intoarce la serviciile de cloud guvernamental. Vom utiliza toate centrele de date si resursele de tip cloud existente in MAI, Ministerul Sanatatii si STS, inclusiv cloud-ul de la ICI care urmeaza sa fie finalizat, consolidate astfel incat sa folosite in comun.

A treia si respectiv a patra directie vizeaza telemedicina. Vorbim de consultatii la distanta. Trebuie sa ajungem sa cointeresam personalul din sistemul medical sa ramana in Romania. Gandim un fel de call center care sa poata sa asigure un dialog la distanta intre medic si pacient si pe un tarif orar, sa poata sa fie un sistem recompensatoriu financiar pentru medicul respective.

Vorbim apoi de monitorizarea la distanta a pacientului. Semnele vitale – pulsul, tensiunea, procentul de oxiden din sange sa fie transmise cu regularitate catre medicul de familie si sa se apeleze la medicul specialist daca acestea ies din limitele normale.

cursdeguvernare.ro: Ce proiecte concrete sunt vizate pe zona de Educatie, plecand de la principiile enuntate in Agenda Digitala?

Diana Voicu: In urma discutiilor cu Ministerul Educatiei au rezultat mai multe directii finantabile. O data – infrastructura, care inseamna campusuri wireless in scolile gimnaziale. In al doilea rand – platforma scolara de invatare, biblioteca scolara virtuala, catalogul electronic si alte sisteme informatice care sa permita un process de invatare-predare-evaluare inovativ. Sunt proiecte care inseamna integrarea tuturor continuturilor educationale utilizate in acest moment la clasa intr-o singura platforma, dar si acces la resurse educationale deschise (open educational resources).

Manualele digitale transpun continutul manualelor romanesti in format electronic. Ideea este daca nu am putea folosi si alte continuturi animate, multimedia. Trebuiesc inventariate, evaluate de o comisie specializata din Ministerul Educatiei si ridicate ca linkuri in aceasta biblioteca virtuala alaturi de continutul manualelor digitale.

Profesorii trebuie sa aiba la dispozitie aceasta biblioteca virtuala si sa-si pregateasca lectia de a doua zi pe baza acestor resurse care pot fi: filmulete din Youtube spre exemplu. Este vorba de o platforma IT comuna care presupun ca va fi tot in cloud. Profesorii pot sa se foloseasca de resursele suplimentare si sa-si creeze lectia intr-un anumit mod pentru a ajunge la inimile copiilor, iar aceste lectii pot fi ridicate pe aceasta platforma virtuala si utilizate ulterior de alti profesori de aceeasi specializare.

Poate o sa intrebati cum e cu proprietatea intelectuala. Trebuie sa gasim o solutie si in aceasta privinta.

cursdeguvernare.ro: Cand vom vedea ceva concret in acest sens?

Diana Voicu: Si pentru acest domeniu asteptam rezultatele evaluarii consultantei ce va pregati implementarea direcțiilor de acțiune ale Agendei Digitale pentru România 2020. Consultantul va evalua ce s-a facut pana acum in Educatie, ce strategii are acum Ministerul Educatiei, dupa care se va propune platforma hardware si software care va fi finanta din programul operational competitivitate 2014 – 2020.

(…)

Cursdeguvernare.ro: Aveti o statistica privind scolile informatizate?

Diana Voicu: Scoala informatizata in Romania inseamna atat un grad ridicat de dotare cu echipamente IT conectate la retea de Internet de banda larga de mare viteza, care sa permita accesul la colectiile de produse educationale digitale, cat si existenta unor facilitatori care sa transforme modul de predare, invatare si evaluare. Astfel, se impune utilizarea metodelor interactive care sa stimuleze lucrul in grup, invatarea prin colaborare, schimbul de informatii intre elevi, iar produsele didactice pe care le realizeaza profesorul – proiectul unitatii de invatare – trebuie sa aibe la baza resursele digitale.

2000 de scoli au fost dotate cu infrastructura de comunicatii electronice prin proiectul “Internet in scoala ta”. Noi ne-am propus ca prin Programul Operational Competitivitate (POC) sa informatizam in sensul celor definite mai sus 2000 de scoli pana in 2020.

(…)

cursdeguvernare.ro: De unde veti gasi finantare pentru toate obiectivele Agendei Digitale?

Diana Voicu: Avem o data 530 milioane de euro din Programul Operational Competitivitate (POC), Axa 2. Connecting Europe Facility este un program la care care vrem sa scriem proiecte pentru broadband rapid si ultra-rapid in mediul rural. Fondul European pentru Investitii Strategice are incluse pentru Romania 19 propuneri de proiecte pe ITC pentru a accesa potentialul de 315 miliarde de Euro. Si nu in ultimul rand avem bugetul statului, din care vrem sa investim cat mai putin. Pe baza obiectivelor si a planului de actiuni din Strategia Agenda Digitala pentru Romania 2020, ne propunem sa atragem resurse de la alte institutii financiare internationale.

cursdeguvernare.ro: Ce garantii avem ca vor fi atinse tintele acestei Strategii?

Diana Voicu: In primul rand va fi afectata absorbtia fondurilor structurale 2014 – 2020 si nu cred ca ne permitem. Toate aspectele din Agenda Digitala vor fi monitorizate si evaluate periodic si foarte strict de CE.
Agenda Digitala pentru România 2020 are o anexa foarte importanta pe care s-a negociat foarte mult, respectiv modul de avizare si urmarire a acestor proiecte.

Avizarea si monitorizarea proiectelor se face de catre MSI, Cancelaria Primului-Ministru, Comitetul National pentru Coordonarea implementarii Strategiei pentru Consolidarea Administratiei Publice, Organismul Intermediar pentru Societatea Informationala,  Comitetul Tehnico- Economic pentru Societatea Informationala.

Leave a Reply

Your email address will not be published.