Cum pot ajunge legumele locale în supermarketuri

Un răspuns: fac americanii un proiect care să stimuleze crearea unei cooperative prin care agricultorii asociați ajung ajunge să respecte cerințele marilor retaileri și să câștige mai bine.

Adevărul descrie un asemenea proiect:

În 2013, un ONG clujean, Fundaţia Civitas, a avut un proiect româno-american care prevedea înfiinţarea mai multor cooperative agricole în ţară. Şi-au propus să facă un model pe care să-l prezinte Guvernului pentru a vedea de ce au nevoie fermierii ca să se asocieze. Astfel, fundaţia a pus la aceeaşi masă zeci de fermieri clujeni pentru a pune bazele unei cooperative agricole.

„ONG-ul a dorit să fie un model pe baza căruia să stabilească necesităţile fermierilor. Iniţiativa s-a lovit de foarte mult scepticism, dar a trebuit să mergem pe puterea exemplului, singura care funcţionează la noi. Dacă oamenii văd că merge treaba la cineva, atunci vor şi ei”, explică Simion-Sorin Bob, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei „Lunca Someşului Mic”. Fundaţia a asigurat, temporar, închirierea unui depozit şi plata unui manager.

Din zecile de fermieri care au participat la discuţii au rămas 17 persoane, care în total deţineau 30 de hectare de teren irigabil pe lunca Someşului, în localităţile Sânicoara, Apahida, Dezmir şi Jucu. „După ce am înfiinţat cooperativa, ne-am suit în maşină şi am mers la retailerii mari precum Kaufland, Carrefour, Profi, care au fost foarte deschişi la propunerea noastră. Nu am fost ajutaţi de nimeni, pur şi simplu am mers şi am bătut la uşa acestora. Spre surprinderea noastră, au fost foarte deschişi. Toţi sunt deschişi, Kauflandul, Carrefourul, Profi, toţi sunt deschişi”, a explicat Simion. Lanţurile mari de supermarketuri lucrează cu furnizori locali din diferite zone.

Lucrurile au mers mai repede decât se aşteptau fermierii. „Cooperativa s-a înfiinţat în primăvara lui 2013, iar în toamnă deja am început să livrăm. Am fost surprinşi de cât de repede ne-au trimis contractele şi ne-au  întrebat de ce nu livrăm. Nu eram pregătiţi atunci, nici ca producţie, nici ca uniformitatea produselor, dar încet-încet am început să învăţăm şi lucrurile merg bine. Acum suntem în negocieri şi cu reţeaua Profi”, povesteşte clujeanul.

De ce avem usturoi din China şi roşii din Olanda?

„Problema este partea de infrastructură. Dacă eşti fermier, după ce ai făcut producţie, ai o problemă majoră legată de depozitarea legumelor – ai nevoie de depozite cu răcire. Apoi, ca să poţi livra tot timpul legume la supermarketuri, ai nevoie de o suprafaţă destul de mare de sere, ceea ce înseamnă o investiţie mare. Noi încă nu suntem pregătiţi, pentru că nu s-a investit atât de mult. Noi livrăm, deocamdată, produse vărzoase care au nevoie de irigaţii. Cert este că nu există nicio politică internă care interzice aprovizionarea supermarketurilor de la producători locali. Ei sunt deschişi la orice produse pot cumpăra proaspete şi care se pot livra în 24 de ore. Vor marfă culeasă azi şi livrată mâine dimineaţă. Şi au anumite condiţii de împachetare şi de respectare a unui standard de calitate. Fără aşa ceva nu poţi livra la supermaketuri. Am avut şi noi la început anumite probleme cu aceste reguli, dar încet-încet le-am rezolvat”, povesteşte Simion. Dacă în primul an, s-au livrat 400 de tone de produse,  anul trecut cantitatea a fost dublă, iar anul acesta va fi şi mai mare.

Mafia și infrastructura
Anterior, agricultorii din cooperativă erau victimele mafiei din pieţele României. „După ce culegeam noaptea marfa, dimineaţa veneam în piaţă să o vindem. Nu ne permiteam să stăm prea mult cu ea la vânzare pentru că o bătea soarele. Astfel, mulţi preferau să vândă la samsarii pieţelor toată marfa pe un preţ de nimic. Din preţul final pe care-l plătea cumpărătorul noi luam 30-40%, restul mergea la samsari. Asta din cauza lipsei infrastructurii, a lipsei unui depozit frigorific unde marfa să nu se strice”, explică bărbatul.

Acum, cei 17 membri ai cooperativei îşi dau o mare parte din marfă la supermarket. Suprafaţa de teren a cooperativei a crescut la 60 de hectare şi există planuri de extindere. Cooperativa a închiriat un depozit frigorific de 70 de tone la Agro Transilvania şi are un proiect de finanţare europeană de peste 100.000 de euro pentru cumpărarea unor utilaje de ambalare a produselor.  „Se poate trăi bine din agricultură dacă oamenii se organizează. Problema cea mai mare este scepticismul fermierilor. Următorul pas pentru noi este procesarea produselor noastre pentru a le spori valoarea”, spune Simon-Sorin Bob. O altă problemă a fermierilor este că terenurile sunt foarte fărămiţate şi sunt foarte greu de lucrat. „Proprietarii preferă să ia iei subvenţia de la APIA, 160 de euro la hectar, pe care o primesc chiar dacă nu lucrează pământul. E mai mult decât ar primi dacă ar da în arendă terenul, dar aici legea ar trebui să stimuleze producătorii, nu pe cei care-şi lasă pământurile nelucrate”, spune Bob.

Premiat de Ambasada SUA

Ambasada SUA a acordat premiul „’Antreprenorul lunii” martie cooperativei ‘Lunca Someşului Mic’. Ambasada încearcă să aducă în prim plan micii antreprenori români care şi-au asumat riscul de a se baza pe propriile forţe şi de a-şi crea propriul drum. Premiul constă într-o diplomă, dar imporant este mesajul pe care-l primesc ceilalţi intreprinzători. Întrebat care este cheia succesului cooperativei Lunca Someşului, el a spus: „Dacă nu ai reuşit din prima nu renunţa, până la urmă vei reuşi”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.