O idee: proiectul “Pro Șura” restaurează farmecul și rostul gospodăriilor tradiționale

Toate evaluările arhitecturii tradiţionale duc în aceeaşi direcţie: case vechi, strâmbe, nespus de frumoase, unele părăsite, altele sortate în grămezi de piatră, lemn, ţigle şi tâmplării, cele mai multe în paragină, aşteptând calea focului, câteva reparate cum s-a putut şi folosite, iar toate celelalte dublate de case mai noi şi mai bune. Important este însă, că fiecare casă are o poveste: oamenii care o locuiesc sau au locuit-o, timpul în care au locuit-o, felul în care au construit-o şi au îngrijit-o şi viaţa lor de acum. Povestea este motivul pentru care o casă este aşa cum este – scrie Igloo în introducerea unui proiect din categoria Patrimoniu.

Pentru a înţelege cum pot fi aceste case păstrate şi integrate în locuirea modernă, Asociaţia culturală Câte-n lună şi-n mansardă a început proiectul “Pro Şura – Construcţii vechi pentru timpuri noi”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi derulat în parteneriat cu Fundaţia Pro Patrimonio, Fundaţia social-culturală pentru democraţie „identitate, unitate, generozitate, acţiune” din Baia Mare, biroul de arhitectură Ina Funeţean, Baia Mare, şi Primăria Şişeşti.

Prin acest proiect aplicat pe zona comunei Şişeşti, Maramureş, o echipă de etnologi, sociologi şi arhitecţi încearcă să arate că vechile case pot fi încă bune de ceva. “Nu pentru că sunt frumoase şi tradiţionale – din păcate aceste argumente nu conving pe nimeni –, ci pentru că sunt încă bune, chiar dacă, uneori, funcţiunea a dispărut, pentru că sunt deştept făcute – vara e răcoare, iarna e bine, laptele nu se strică înăuntru –, pentru că toată gospodăria (case, şuri, coteţe, umbrar, pomi) are un sens şi o rânduială.”

Refolosirea vizează diferite aspecte: în plan concret, prin construcţia propriu-zisă, părţi componente sau materialele care o alcătuiesc şi în plan abstract, prin comportamente şi tipologii spaţiale, metode şi tehnici de construcţie. Refolosirea trebuie făcută în spiritul locului, cu respect faţă de obiect, context şi nevoile actuale ale oamenilor.

Discursul echipei proiectului se bazează pe o serie de studii de teren, propuneri de reamenajări, sfaturi de a construi şi a refolosi, materializându-se prin publicaţii şi expoziţii. Studiile de teren pun laolaltă casa şi povestea şi reprezintă o colecţie de relevee arhitecturale şi socio-etnologice ale gospodăriilor considerate. Propunerile de refolosire a unora dintre case, care au ca scop să creeze noi modele pentru locuitori, arhitecţi şi administraţia locală, fac legătura între povestea casei şi nevoile locuitorilor ei. Povestea explică starea prezentă şi ajută la găsirea unei soluţii de refolosire. Sfaturile-recomandări vizează importanţa asocierii corecte de materiale şi tehnici de a construi, precum şi a alăturării de vechi şi nou.

Povestea celor 10 gospodării studiate din satele Şişeşti, Dăneşti şi Şurdeşti, laolaltă cu povestea familiilor care le locuiesc, dar şi detalii despre tehnicile şi materialele de construcţie au fost strânse într-un Ghid de bune practici pentru valorificarea construcţiilor vechi. Acesta este structurat în patru capitole: specificul locului, propuneri concrete şi studii de teren, studii de reconversie şi utilizare a şurilor şi recomandări pentru reparaţii şi reabilitare a construcţiilor vechi.