#strategiidedezvoltare: ZF propune guvernului Cioloş programul „România 5%“

Întrucât premierul Dacian Ciloș a recunoscut că direcţiile de guvernare au fost făcute în câteva zile şi că aşteaptă idei, ZF i-a transmis Programul “România 5%”, pe care l-a agregat de-a lungul acestui an.

Programul agregat de ZF – pe baza consultărilor cu zeci de oameni de business, consultanţi, directori de companii, antreprenori şi macroeconomişti – include 50 de măsuri pentru ca economia românească să înregistreze o creştere economică de cel puţin 5% pe an timp de un deceniu de acum înainte.

Măsurile propuse de publicaţie vizează antreprenoriatul, fiscalitatea, resursele de capital și cele umane.

Cităm:

1 – Cum pot fi stimulate antreprenoriatul şi competitivitatea pentru o creştere de 5%

Situația actuală (…)

Principii de acţiune

– Principiul intensificării exporturilor către ţările din afara Uniunii Europene.

– Principiul transformării spaţiului rural într-un motor de creştere economică.

– Principiul eficienţei companiilor de stat.

– Principiul selecţiei investitorilor străini pentru aducerea de campioni industriali, cu tehnologie avansată care să susţină dezvoltarea economiei locale.

– Principiul încurajării investiţiilor în branding.

– Principiul încurajării capitalului românesc.

Acţiuni pentru antreprenoriat şi competitivitate

– Identificarea primilor 100 de exportatori cu capital românesc şi chestionarea lor pentru a vedea cum trebuie susţinuţi.

– De identificat în fiecare judeţ primele cinci companii exportatoare cu capital românesc şi actiuni pentru sprijinirea lor.

– Înfiinţarea unei agenţii „Export România“ care să ducă firmele cu capital local în străinătate.

– Intensificarea exporturilor în ţările non-UE (25% din comerţul exterior al României) cu care am devenit exportatori neţi, pentru că sunt o sursă de excedent comercial.

– Intensificarea exporturilor de produse agroa-alimentare procesate (din 4 mld. euro exporturi de produse agro, 2 mld. euro sunt cereale şi animale vii).

– Spaţiul rural consumă mai mult decât produce (subvenţii anuale de la UE de 2 miliarde de euro pe an, ajutoare sociale de 2 miliarde de euro pe an).

– Înfiinţarea în fiecare comună de micro­platforme industriale pentru in­dus­tria lemnului, confecţii metalice, indus­tria agroalimentară.

– Asigurarea transportului comune-oraşe pentru aducerea pe piaţa muncii a celor 3 milioane de lucrători agricoli slabi remuneraţi.

– Finantarea solariilor pentru legume ieftine, finanţarea investiţiei în vaci de carne pentru export.

– Dezvoltarea de hub-uri de business finanţate de către stat.


2 – Ce măsuri din domeniul fiscalităţii pot aduce o creştere economică de 5%

Situaţia actu­­ală (…)

Principii de acțiune

– Principiul reducerii poverii administrative (uşurinţa plăţilor prin promovarea înregistrării, declarării şi plăţii electronice).

– Principiul stabilităţii şi predictabilităţii.

– Principiul diferenţierii TVA.

– Principiul folosirii politicii fiscale ca pârghie de creştere economică.

– Principiul clarităţii legislaţiei fiscale (in dubio contra fiscum).

Acţiuni de fiscalitate şi bugetare

– Reducerea numărului de taxe, declaraţii şi plăţi

– Contribuabilul trebuie să fie tratat ca un client

– Informatizare sistem şi comunicare

– Unificare baze de date ale Fiscului, inclusiv cu cele ale Justiţiei

– Simplificarea documentaţiei fiscale atunci când plăţile se fac electronic

– Conectarea tuturor caselor de marcat la un server central

– Fără ordonanţă de urgenţă pe Cod Fiscal

– Codul Fiscal să nu fie modificat decât o dată pe an în primii trei ani

– Sancţiuni pentru emiterea de OUG în domeniul Codului Fiscal

– Facilităţi fiscale sau bugetare pentru exportatori

– Încurajarea prin stimulente fiscale a dezvoltării de noi afaceri

– Acordarea unor deduceri fiscale suplimentare la nivelul mămicilor cu mai mulţi copii, în paralel cu creşterea alocaţiei lunare

– Loteria bonului fiscal

– Reducerea impozitului pe venit la medici

– Dacă o prevedere legală este neclară, atunci contribuabilul care o aplică are dreptate.

– Menţinerea reducerii CAS cu 5% şi în 2016

– Cardul fiscal – pentru orice achiziţie unde ai factură să beneficiezi de puncte fiscale care vor fi acumulate într-un fond din care poţi să-ţi retragi banii după 5 ani.

– Crearea unui fond suveran din participaţiile statului la companiile din energie cu care să fie acoperit deficitul bugetului public de pensii (în 2014 de 3 miliarde de euro).

– Reducerea numărului de angajaţi la stat până la 800.000 de angajaţi, faţă de 1,2 milioane în prezent.


3 – Ce acţiuni din domeniul guvernanţei economice pot genera o creştere anuală de 5%

Situaţia actuală (…)

Stat (…)

Privat (…)

Principii de acţiune

– Principiul competenţei de management a economiei

– Principiul măsurării performanţei cu aceeaşi metrică în sectorul de stat şi în cel privat

– Principiul transparenţei în administraţie, companii de stat şi private

– Principiul profesionalizării managementului companiilor de stat.

Acţiuni de guvernanţă

– După exemplul BNR, vor fi angajaţi în conducerea întreprinderilor de stat şi a instituţiilor publice numai persoane cu media minimum 8 la licenţă şi în timpul anilor de studiu.

– Concursuri dure, eventual organizate chiar de Uniunea Europeană, pentru conducerea instituţiilor publice şi a companiilor de stat.

– Tinerii din multinaţionale să fie atraşi să lucreze 1-3 ani în administraţie prin programul „Implică-te în administrarea banilor noştri“.

– Analiza întreprinderilor private cu pierderi mari (top 100) şi scoaterea la suprafaţă a cheltuielilor nedeductibile.

– Ministerul Economiei să preia rolul de agregator de informaţii sectoriale şi de leadership pentru sectoarele economice.

– Încurajarea legăturilor între mediul academic/de cercetare şi mediul de business pentru inovaţie şi dezvoltare.

– Profesionalizarea administrării companii­lor private/de stat prin constituirea de asociaţii profesionale care să certifice competenţa personalului.

– Contribuabilii sunt „acţionari“ ai statului, iar instituţiile statului le vor raporta periodic ce fac cu banii lor.

– Comisie de cenzori din societatea civilă (5 persoane competente) pentru orice compa­nie de stat cu afaceri de peste 10 milioane de euro şi pentru orice instituţie publică cu cheltuieli de peste un milion de euro pe an.

– Rapoarte trimestriale cu stadiul de atingere a obiectivelor pentru orice companie de stat şi pentru orice instituţie publică.

– Stabilirea de indicatori de performanţă pen­tru instituţiile de stat.

– Legarea veniturilor managerilor/şefilor de insti­tuţii de atingerea obiectivelor sta­bilite.

– Transparenţa angajărilor la stat: toate angajările să fie postate pe un site dedicat, prin concurs.

– Transparenţa listelor cu angajaţii la stat (nume, prenume, functie, CV) afişaţi pe site-ul fiecărei instituţii publice.

– Camere de luat vederi cu transmisie live pe site-ul instituţiilor din biroul fiecărui director de instituţie publică.

– Listarea la bursă a companiilor de stat cu afaceri de peste 10 mil. euro.

– Rapoarte trimestriale ale tututor celor mai mari 30 de companii deţinute de stat care împreuna au afaceri de 10 mld. euro pe an.

– Legarea veniturilor managerilor de perfor­man­ţele de venituri şi profituri ale compa­niilor de stat.


4- Cum putem folosi resursele de capital ca să avem o creştere economică de 5%

Situaţia locală (…)

Principii de acţiune

– Principiul eliberării activelor îngheţate şi aducerea lor în circuitul economic

– Principiul creării şi reţinerii de valoare adăugată în economie

– Principiul dirijării şi atragerii selective a capitalului străin

– Principiul încurajării capitalului românesc

Acţiuni de capital

– Atragerea a 100% din fondurile UE (30 mld. euro) pentru 2014-2020 (doar 50% anterior).

– Terenurile, casele, clădirile nefolosite mai mult de un an aflate în perimetrul urban să fie dublu impozitate, apoi la şase luni triplu şi aşa mai departe până se utilizează.

– Terenurile agricole nefolosite impozitate progresiv.

– Crearea unui fond suveran care să includă fonduri din vânzarea/concesionarea de resurse.

– Harta resurselor minerale nefolosite şi acţiuni pentru utilizarea acestora.

– Încurajarea investiţiilor străine în service center-uri, BPO (business process outsourcing), software.

– Încurajarea investiţiilor în componente auto.

– Încurajarea investiţiilor locale în agricultură, echipamente – silozuri, tractoare, maşini agricole.

– Băncile să scoată la vânzare creditele neperformante şi activele din spatele lor – aceasta va aduce eliberarea provizioanelor, mai multă lichiditate şi scăderea dobânzilor la lei.

– Companiile de asigurări să dea credite (ca în Germania).

– Toate creditele vechi ale companiilor să fie indexate la Euribor şi Robor (Ordonanţa 50 pentru companii).


5 – Ce acţiuni din domeniul resurselor umane pot duce la o creştere economică de 5%

Situaţia actuală

– Din 10 milioane de persoane apte de muncă, doar 5 milioane sunt salariate.

– Doar 14% din populaţia între 15 şi 74 de ani are studii superioare, faţă de 24% media la nivelul Uniunii Europene.

– Din 5 milioane de salariaţi, 1,2 milioane lucrează la stat.

– De patru ani, 50% din generaţia de 18 ani (190.000 de persoane o ge­neraţie) este respinsă la BAC, deci se acumulează milioane de tineri fără şanse pe piaţa muncii, apţi numai pentru slujbe subcalificate.

– 30% din populaţia activă este ocupată în agri­cultură, faţă de doar 5% media în Uniunea Europeană.

Principii de acţiune

– Principiul creşterii clasei de mijloc şi al creşterii salariilor.

– Principiul trecerii de la sectorul primar (agricultură) la cel terţiar (servicii, IT de exemplu) într-o singură generaţie.

– Principiul diminuării proporţiei României „asistate” şi al încurajării României care produce valoare adăugată.

– Principiul atragerii în câmpul muncii al pensionarilor (sub 60 de ani).

Acţiuni de resurse umane

– Există azi peste 200.000 de români care câstigă peste 1.000 de euro net pe lună; cum facem să ajungem la un milion?

– Programul „a doua casă la ţară“ pentru familiile cu copii prin care să fie susţinută clasă de mijloc să investească în sectorul rural şi să îşi reducă cheltuielile cu mâncarea.

– Stoparea cheltu­ielilor primăriilor pentru spaţii verzi şi alocarea acestora în investiţii în şcoli moderne, pe spaţii largi (campusuri şcolare).

– Atragerea selectivă a investitorilor străini.

– Revenirea la sistemul şcolilor profesionale în sectoarele in­dus­triale căutate (auto, meta­lurgie, petrochimie, tutun).

– Un program de investiţii masive în educaţia IT&C, care să creas­că de cinci ori numărul de absol­venţi de IT&C în următorii 10 ani.

– Şansa României este trecerea de la sectorul primar (agrar) direct la cel terţiar – servicii (dar nu comerţ!) şi cu valoare adaugată (servicii IT).

– Creşterea salariilor miniştrilor la 5.000 de euro net pe lună şi 10.000 de euro premierul şi preşedintele.

– Azi sunt numai 5 milioane de salariaţi la 5,2 mil. pensionari; acest raport trebuie inversat în următorii 5 ani printr-o stra­te­gie care să cuprindă: instituirea unui CAS special pentru com­pa­niile mici, cu până în 10 an­ga­jaţi, la jumătate faţă de cel normal timp de 3 ani, până se pun pe picioare ca afaceri, atragerea în câmpul muncii a pensionarilor, un CAS special pentru angajaţii din mediul rural care semnează contracte; există 1,7 milioane de „lucră­tori agricoli“ în mediul rural.