Exportatorii autohtoni cer școli de meserii și un brand de țară avantajos – cine să le facă?

Oamenii de afaceri din judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Vâlcea spun că guvernul trebuie să aibă o strategie clară în ceea ce priveşte şcolile profesionale pentru că fără acestea rămân fără forţă de muncă, cer consolidarea brandului de ţară ca să poată ieşi la export şi vor susţinerea capitalului românesca aflat Ziarul Financiar la Pitești, unde a avut loc prima ediție a seriei de con­ferinţe „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României”, organizată de ZF + BT. (Următoarea: joi, 31 martie, la Braşov.)

„Clienţii noştri care fac exporturi spun că bran­dul de ţară sau al producătorilor români nu există sau nu are o reputaţie pozitivă şi pentru că nu au putut fi performanţi la export s-au asociat cu firme din ţările în care exportă. Este o mare ocazie pentru guvern să investească în bran­­dul de ţară” – Andrei Dudoiu, direc­tor ge­neral adjunct în cadrul Băncii Transil­vania.

Primim aici investitori străini, îi punem în legătură cu oamenii de afaceri locali. Vor fi investitori britanici la târgul Agro Piteşti. Am invi­tat patru ambasadori în România pentru a discuta despre aceste misiuni economice pe care o să le facem. Problema este de costuri” – George Caval, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş.

Am vrea să vedem parteneriate ale com­pa­niilor româneşti cu companiile străine, să nu mai fim doar o destinaţie de lohn, de produse cu o valoare adăugată mică, ci o destinaţie care realizează valoare adăugată mare şi exportă. Din păcate, companiile cu capital străin au pondere mai mare în exporturi” – Sorana Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Rela­ţiilor cu Mediul de Afaceri.

Altfel zis:

  • antreprenorii români au nevoie de un brand de țară adecvat – care să adauge valoare de marketing produselor fabricate în România, nu invers.
  • angajații din aparatul de stat nu concep decât să faciliteze antreprenorilor români posibilitatea de a participa la exporturi în calitate de parteneri (sub-contractanți etc) ai companiilor străine… La atât socotesc angajații statului român că este bun un stat – chiar așa este? de unde și cum au înțeles asta?

.
Alte idei emise în acest context și transmise de ZF:

  • Antreprenorii din judeţele Argeş, Vâlcea şi Dâm­boviţa exportă direct sau indirect produ­sele realizate în fabricile de aici, însă dez­vol­tarea acestui sector este întârziată de birocraţie, de infrastructura deficitară, care reduce din competitivitatea antreprenorilor faţă de firmele străine – ca şi de faptul că producătorii români nu sunt recunoscuţi la nivel internaţional.
  • Însă antreprenorii ro­mâni ar trebui să aibă planuri pe termen lung, să ştie să delege şi să aibă un plan de prevenire a dife­ritelor crize care apar în companie pen­tru a putea fi com­pe­titivi aât la nivel local, cât şi la nivel inter­naţional.

.
De citit pagina în întregime.

Și de lucrat la:

  • re-instituirea ideii de școală de meserii – chit că absolvenții acestora vor renunța ușor la un salariu de 300 de euro acasă (la părinți) pentru unul de 5 ori mai mare, între străini (dar tot europeni); ce se produce și cum se vinde țin de cât de meseriași sunt patronii locali.
  • brandul de țară – în pofida unor funcționari care par să nu o înțeleagă, și statul român are mult mai multe de făcut pentru instituirea unui brand de țară avantajos; ceea ce trebuie explicat și obținut.

pm